Dezvoltarea ierbii este foarte mult afectată de capabilitatea acesteia de a primi lumina solară, substanțe nutritive și apă. Iarbă și solul fromează un ciclu biologic, în care iarba își obține din sol substanțele necesare creșterii. Resturile de plante precum firele tăiate de iarbă se transformă în humus și se întorc în sol. În urma tăierii, iarba își pierde biomasa și prin urmare substanțele nutritive. Aceste substanțe nutritive trebuie să fie asimilate din nou de iarbă, astfel încât aceasta să se poată dezvolta bine și să lupte împotriva buruienilor. De aceea recomandăm să nu tăiați iarbă mai mult de 1/2 din lungime iar în cazul mulcirii, de preferat 1/3.
Din experiență se cunoaște că o înălțime de tăiere cuprinsă între 50 și 100 de mm este cea mai bună pentru dezvoltarea gazonului. Dacă înălțimea de tăiere este mai mică de 50 de mm, crește riscul de deteriorare a plantei. În general, înălțimea de tăiere trebuie mărită în timpul perioadelor uscate și în zonele unde iarba se află la umbră, pentru a reduce riscul de deshidratare. O înălțime de tăiere redusă (mai puțin de 30 de mm) va reduce vitalitatea și rezistența ierbii, masa rădăcinii va scade și iarba va deveni foarte expusă la deshidratare. De asemenea, iarba își va reveni foarte greu în urma rănilor provocate de tăiere, devenind astfel mai puțin rezistentă la acțiunea buruienilor. În același timp va scade și rezistența la boli sau la atacul fungilor.
La prima și ultima tăiere din sezon, înălțimea de tăiere trebuie reglată mai mare decât în mod obișnuit, pentru ca iarba să poată crește bine primăvara și să aibă rezistență.